Voi v-ați mulțumit cu puțin și n-ați realizat că fericirea e doar un alt mijloc de manipulare a maselor. Noi aspirăm la absolut și ne considerăm niște naivi incurabili, căci mentalitatea, din păcate, ne-o creem singuri.
Voi ați renunțat prematur la luptă pe motiv că "nu mai era nimic pentru care să luptăm". Noi distrugem tot ceea ce voi ați clădit, nu din teribilism, ci pentru ca urmașii noștri să aibă o bază reală, nu una fictivă.
Voi n-ați înțeles că succesul nu e calea spre admirație. Noi conștientizăm că dacă dorim ca ceilalți să ne aprecieze pentru ceea ce facem, trebuie, mai întâi de toate, să demonstrăm că avem intenții bune. Deși, toate întâmplările dezastruoase au avut la bază intenții bune. Restul e filosofie.
Voi nu doriți să avansăm pentru că încă țineți cu dinții de tradiționalism. Noi ne dorim noutatea, păstrându-ne discret vechile obiceiuri.
Voi trăiți cu impresia că asistați la un atentat asupra vieții, săvârșit cotidian, cu inconștientă și iresponsabilitate. Pentru noi, acest fenomen este de o deosebită duritate.
Decât să afirmați că tinerețea este doar o perioadă a vieții, mai bine recunoașteți că e, de fapt, o stare de spirit. Nu îmbătrâniți doar pentru că trec anii, ci și pentru că vă trădați propriile idealuri. Dragoste există pretutindeni, atât în inimă unui om de 17 ani, cât și în a unuia de 70. La fel și uimirea gândurilor, a lucrurilor care se aseamănă. Însă atunci când praful pesimismului și mucegaiul cinismului va acoperă inimile, îmbătrâniți.
Noi înțelegem. Voi când veți accepta?
No comments:
Post a Comment